Pediatrie oftalmologică: Despre operațiile de strabism
Care sunt cauzele care duc la apariția strabismului și prin ce metode poate fi corectat, ne spune dna dr. Chelaru Postolache Oana, medic oftalmolog la Clinica Oftalmologică Gauss și la Spitalul Județean Bacău
Potrivit statisticilor, 1 din 5 copii au probleme de vedere, iar șansele de recuperare sunt posibile îndeosebi dacă se intervine cu tratament de la o vârstă cât mai fragedă. Una dintre afecțiunile oculare des întâlnite este strabismul, care apare la aproximativ 5% din cazuri.
Ce nu se știe este că, până la vârsta de 4 ani, recuperarea vederii se face cu ușurință, între 4 și 6 ani cu dificultate, iar după vârsta de 7 ani aproape că nu mai este nimic de făcut. Lipsa de informare și prevenție duce, așadar, la un diagnostic pe viață, care nu permite o dezvoltare normală a micului pacient. O realitate socială ce nu trebuie ignorată.
În continuare, vă prezentăm un interviu amplu cu dna dr. Oana Chelaru Postolache.
Pentru început, spuneți-ne, vă rog, ce este strabismul?
Strabismul este o afecțiune oculară în care unul sau ambii ochi deviază de la axa normală. Ea poate apărea la un ochi sau – mai frecvent – la ambii ochi, constant sau intermitent. Dacă, așa cum se știe, 4-5% din copiii născuți într-un an sunt strabici, e important de știut că aproximativ 50% din ei au ambliopie (vedere scăzută sau ochi leneș, adică scăderea acuității vizuale a unui ochi sau a ambilor.) Ce se întâmplă practic? Mișcările ochiului sunt asigurate de șase mușchi pentru fiecare ochi: 2 orizontali, 2 verticali și 2 oblici. Coordonarea poziției și mișcărilor oculare este realizată de sistemul nervos central, iar el face ca strabismul să afecteze, în marea majoritate a situațiilor, ambii ochi, deși strabismul este aparent doar la unul.
Care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?
Devierea unui ochi nu este o banală modificare estetică, cauzele sunt diverse, dar voi enumera aici doar câteva: cauze ereditare – mai ales ereditatea viciilor de refracție (miopie, hipermetropie, astigmatism) – acestea apărând în 60 – 80% din cazuri. De exemplu, dacă un copil are strabism, trebuie examinat și fratele lui. Apoi: afecțiuni ale sistemului nervos, antecedente neurologice neonatale – prematuritate, dismaturitate, infirmitate motrice cerebrală, meningita, traumatisme craniene sau ale orbitei, vicii de refracție (dioptrii), modificări congenitale ale oaselor orbitei, ptoza unilaterală (pleoapa căzută), cataracta congenitală unilaterală, diferențe de refracție între ochi.
Cum putem despista la timp aparația strabismului la copii? Este ușoară diagnosticarea?
Dacă am observat orice modificare în alinierea ochilor, clipitul frecvent sau orice altă anomalie ce ne atrage atenția, trebuie să mergem la un consult cu copilul, indiferent dacă acesta are trei zile sau șase luni, de exemplu. Cu cât intervenim mai repede în tratarea acestei patologii, cu atât mai repede obținem recuperarea capacității vizuale a ochiului strabic.
Strabismul diagnosticat precoce la copii, imediat după apariție, și tratat corect cu ajutorul ochelarilor, se rezolvă de cele mai multe ori fără a mai fi necesară intervenția chirurgicală, fiind recuperată funcția vizuală a ambilor ochi. Nu vă grăbiți să vă operați copilul de strabism, recuperarea ambliopiei, atunci când există, fiind esențială pentru dezvoltarea normală a vederii. Consultați un specialist pentru a afla momentul optim pentru intervenție, dar nu uitați că depășirea acestuia poate compromite rezultatul. Acest moment diferă mult de la un copil la altul. Operația de strabism nu îmbunătățește vederea, nu reduce dioptriile și nu ne scapă de ochelari, dar făcută la momentul potrivit asigură o dezvoltare normală a vederii binoculare, în spațiu, precum și mișcări normale ale globilor oculari. Corectarea strabismului înlătură un defect estetic evident, eliminând complexele de care acești pacienți suferă și ducând la creșterea respectului față de sine, a integrării sociale și a succesului școlar și profesional, ulterior.
Cum tratăm strabismul?
Niciodată nu este prea devreme să tratezi un strabism! Tratamentul trebuie instituit cât mai devreme pentru ca eficacitatea lui să fie mai bună. Reamintesc aici obligația unui consult oftalmologic frecvent la copii, tocmai pentru a depista și corecta astfel de situații.
La copii, tratamentul începe în marea majoritate a cazurilor cu prescrierea de ochelari – dacă este vorba de un viciu de refracţie necorectat, asociată în caz de ambliopie (ochi leneş) cu acoperirea ochiului sănătos, pentru a-l forța pe cel slab să vadă.
Ce urmărim de fapt? Obținerea acuității vizuale normale la ambii ochi, alinierea ochilor (poziție paralelă) – reducerea deviației strabice și obținerea sau îmbunătățirea vederii binoculare. Strabismul congenital apare în primele 6 luni de viață. El trebuie abordat încă de la această vârstă, altfel vederea binoculară nu se mai dezvoltă normal. Consultul trebuie făcut chiar mai devreme, în primele luni. Dacă strabismul apare mai târziu, tratamentul trebuie, de asemenea, să înceapă rapid pentru a regăsi elementele vederii binoculare și pentru a le permite să se dezvolte.
În primul rând, urmărim corecția viciilor de refracție (dioptriile) cât mai devreme, chiar sub un an. Toți copiii care au strabism trebuie să poarte ochelari, constant, toată ziua. Scopul este obținerea unei vederi bune și egale. Măsurarea corectă a dioptriilor se face după instilarea de picături cu substanțe care imobilizează capacitatea ochiului de a acomoda. Nu se poate face o evaluare vizuală corectă, a unui copil, fără măsuratori repetate ale refracției, după administrarea de picături cicloplegice. Modul de aplicare precum și tipul de picături vor fi decise de către medic și adaptate vârstei și particularităților pacientului.
Apoi, vizăm tratamentul ambliopiei – acoperirea ochiului bun pentru a obliga ochiul slab să lucreze. Aici, durata tratamentului este în funcție de profunzimea ambliopiei și vârstă.
Ocluzia: Poate fi totală, dacă e vorba de o ambliopie profundă (6 – 7 zile pe săptămână) sau parțială (câteva ore pe zi) în ambliopiile ușoare și medii. Se adaptează la vârsta și nivelul acuității vizuale ale fiecărui pacient. Medicul va adapta tratamentul la fiecare caz în parte. Cooperarea copilului la ocluzie depinde foarte mult de părinți. Dacă părinții înțeleg scopul, importanța și efectul ocluziei, pot fi eficienți în aplicarea și succesul acestei metode. E foarte util de știut ce e această ambliopie și din ce cauze apare ea. O primă cauză poate fi prin deprivare – când din primele săptămâni de viață, din cauza unui obstacol (cataracta congenitală unilaterală sau alte boli organice), ochiul nu vede și în consecință vederea nu se dezvoltă normal. Apoi ea survine când copilul are indicație să poarte ochelari și nu îi poartă – vederea rămâne slabă, mai ales când există diferențe de dioptrii între ochi. O altă situație poate fi ambliopia strabică – dată de competiția care există între ochi – astfel, cortexul va folosi preferențial ochiul care vede mai bine și fixează, iar ochiul strabic rămâne aproape nefolosit. Dar cea mai frecventă cauză este diferența de dioptrie dintre cei doi ochi (anizometropie).
Atenție! Copilul NU SE NAȘTE CU AMBLIOPIE, ea se instalează pe parcurs prin neutilizarea unuia dintre ochi, deci POATE FI PREVENITĂ prin controale la vârstă mică și corectarea cât mai rapidă a dioptriilor prin ochelari.
Care este momentul ideal pentru operație?
Vârsta optimă pentru operație depinde de vârsta de apariție a strabismului. Strabismul congenital – care apare în primele 6 luni de viață – trebuie operat cât mai repede, altfel copilul nu mai dezvoltă vedere binoculară normală. Este o afecțiune complexă care afectează mai multe perechi de mușchi. De obicei, sunt necesare două sau trei operații pentru rezolvarea tuturor problemelor. În cazul strabismului apărut mai târziu – după epuizarea celorlalte forme de tratament: ochelari, ocluzie – dacă deviația persistă – se trece la tratamentul chirurgical. Este ideal ca această operație să fie efectuată înainte de vârsta de 4 ani și jumătate, dar ca idee generală, cu cât este mai scurtă perioada de dezechilibru (între apariția strabismului și operație), cu atât este mai bine.
În ce constă operația?
Tehnica operatorie constă în slăbirea mușchilor hiperactivi și întărirea mușchilor hipoactivi. Tehnicile moderne folosesc incizii mici (3-4 mm), motiv pentru care recuperarea este foarte rapidă. Există și operații speciale, complicate în strabismele mai puțin obișnuite. Uneori, trebuie operați mai mulți mușchi. Decizia aparține în totalitate chirurgului strabolog și planul preoperator poate fi modificat pe parcursul intervenției, în funcție de constatările din timpul intervenției. La fel de important este și procesul de evaluare preoperatorie și raționamentul preoperator. În strabismele concomitente (când vederea este bună pe amândoi ochii) se operează, de obicei, ambii ochi – deoarece pe partea opusă apar reacții compensatorii (căile vizuale se încrucișează la nivelul creierului).
Unde realizați operația de strabism ?
Operațiile se fac la Spitalul Județean Bacău și în Clinica Oftalmologică Gauss, în cadrul cărora activez. Avem, în clinică, o cazuistică importantă și deși consultația unui copil e dificilă și de lungă durată, ne face plăcere să avem copii ca pacienți, pentru că asta e specializarea mea.
Strabismul se operează cu laser?
În cazul acestui tip de chirurgie, laserul nu se folosește pentru că nu are aplicație. El este utilizat în intervențiile în care se urmărește eliminarea anumitor țesuturi. În cazul acestei operații însă, țesutul trebuie să își păstreze structura și integritatea pentru un rezultat funcțional bun. Deși în Clinica Gauss avem aparatură medicală de ultimă generație, și cele mai performante lasere în domeniu: Laserul Excimer Mel 80, Laserul FemtosecondLensx, Laser Fotocoagulator ND- Yag, în cazul acestei afectiuni ele nu ne sunt de ajutor.
De ce se tem pacienții care nu vor să recurgă la operația de strabism? Care ar fi riscurile pe care le implică ea?
Operația de strabism este o operație complexă de lungă durată, aproximativ o oră. Nu sunt excluse riscurile în urma operației de strabism: diplopia, infecțiile postoperatorii. În cazul strabismelor complexe, cu unghi mare și la cele cu debut sub vârsta de 6 luni, pot rămâne deviante restante. Uneori, tratamentul chirurgical trebuie făcut în etape, în funcție de particularitățile cazului. Dacă unghiul de strabism este mare, în ambliopie mare, în strabisme paretice, după o primă operație este necesară corectarea unghiului restant, deci a doua operație, efectuată pe alți mușchi, fără ca aceasta să reprezinte un eșec al primei operații. Putem vorbi despre o recidivă a strabismelor, mai ales atunci când copiii sunt aduși la medic prea târziu, caz în care operația nu reușește să corecteze deficiența și să scadă rata de recidivă.
Se mai poate face ceva și după operație? Este finalizat tratamentul strabismului odată cu intervenția chirurgicală sau e nevoie de cooperarea pacientului și după acest moment?
Operația nu constituie decât o etapă în tratamentul strabismului. Foarte important este să fim responsabili pentru sănătatea noastră. Faptul că am mers la operație nu înseamnă că apoi nu ne mai preocupă sănătatea ochilor noștri. Se efectuează exerciții ortoptice, după ce deviația a fost corectată prin operație. Exercițiile ortoptice se realizează la sinoptofor sau, mai nou, în Clinica Oftalmologică Gauss, pe programe adaptate de aproximativ 30 de minute în fața unui calculator. Reeducarea ortoptică e indicată și în strabisme care nu necesită operație: strabisme cu deviație mică, insuficientă de convergență (o condiție în care ochii nu funcționează bine la vederea de aproape), tulburări de acomodație, tratamentul ambliopiei. Rezultatul este obținerea și educarea vederii binoculare, adică îi învață pe copii să privească cu ambii ochi deodată.
Acest articol a apărut și în ziarul Deșteptarea, în data de 15 martie 2019. Îl puteți vedea aici.